Astazi Edi a postat un video intentionat sa fie (banuiesc) un raspuns la cererea unui blogger.
(radumun spune:
23 mai 2015 la 04:34
Pentru Edi,
Cum explici aparitia sexelor (mascul si femela) dintr-un stramos comun? Care ar fi avantajele reproducerii sexuate din punct de vedere al evolutiei? Poate faci si o emisiune pe aceasta tema. Multumesc.)
La prima intrebare Edi nu ofera un raspuns, desi asta a fost o intrebare importanta. La cea de-a doua intrebare, Edi prezinta informatii interesante (dar, ca intotdeauna, discutabile) prin prisma adeziunii sale fara rezerve la sinteza moderna neo-Darwinista. Ma voi referi doar la cateva dintre ele.
1. Motorul evolutiei nu sunt mutatiile. Pai, cum asa? De cand au abandonat neo-Darwinistii ceea ce a stat la baza “sintezei moderne”? Ca selectia naturala nu poate crea informatie, asta si ei au recunoscut intotdeauna, dar s-a repetat la nesfarsit in cartile evolutioniste ideea ca mutatiile aleatorii au adus informatie noua in genom. Cand Lenski a incercat sa demonstreze, fara succes, “evolutia la lucru”, ceea ce s-a observat a fost ca adaptarea bacteriei E.Coli de a se alimenta cu citrati in mediu aerobic (bacteria deja se putea alimenta cu citrati in mediu anaerobic) s-a facut doar prin reducere de informatie si/sau de functie, nu prin inovatie/informatie noua care sa produca noi nucleotide sau proteine. Studiul lui Behe cu Plasmodium, tot pe termen lung, la fel a demonstrat reducerea de informatie/functie ca mecanism al adaptarii. Sa fi dus aceste rezultate obtinute in laborator la o schimbare de paradigma? Deci, Edi propune ca informatia “noua” se obtine “la orizontala” printr-un proces “sexuat”, chiar si in cazul bacteriilor. Asta ar trebui sa se demonstreze in laborator, nu-i asa? Se pune totusi intrebarea, in ce masura aceste modificari “la orizontala” (deci microevolutie, ceea ce accepta si creationistii) pot duce la evolutia “pe verticala”, de la microb-la-omul de stiinta?
2. Reproducerea sexuata are in principal menirea de a repara genomul. Din nou, timp de multe decenii s-a mentionat de catre evolutionisti ca motorul evolutiei (mutatii aleatorii + selectie naturala) va duce la identificarea celor mai dotate organisme pentru a se reproduce, asta garantand largirea si diversificarea zacamintelor de gene (gene pool), producand atat supravietuirea organismelor cat si diversificarea si adaptarea lor la noi conditii de mediu. Cand Edi aminteste de capacitatea bacteriilor de reparare sau diversificare a genomului (informatie noua?) prin metode “sexuate” este evident ca folosirea termenului “sexuat” este impinsa dincolo de acceptiunea clasica a termenului care denota reproducerea prin actiunea femelei si masculului. Daca este adevarat ca avantajele reproducerii sexuate se manifesta in rolul de reparare a genomului (in ciuda faptului ca asta necesita o cantitate mai mare de energie, deci este ineficienta), si ca reproducerea organismelor se face mai eficient in mod asexuat, cum a fost posibil ca mutatiile aleatorii + selectia naturala sa dezvolte aceasta diferentiere femela/mascul (prima intrebare a lui radumun)? Apropos, in Geneza nu doar la animale dar si la om sexul garanteaza inmultirea, vezi Geneza 1,28 (Dumnezeu i-a binecuvantat si Dumnezeu le-a zis: “Cresteti, inmultiti-va, umpleti pamantul si supuneti-l;)
3. Este plauzibila evolutia de la microb-la-om. Pai, tocmai ca deocamdata nu este plauzibila decat daca cineva are credinta in neo-Darwinism “incat sa mute si muntii”. Ceea ce neo-Darwinismul inca nu a demonstrat este cum a fost posibil aparitia informatiei in prima celula care s-a reprodus. Si apoi, cum a fost posibil dezvoltarea mecanismului de trasport intercelular (depasind deci limitele membranei) care sa faciliteze trecerea de la organisme monocelulare la organisme multicelulare.
4. Victoria bacteriilor contra antibioticelor este o dovada pentru evolutie. Asta ar putea fi in cel mai bun caz doar o greseala, insa de regula este o spalare la creier de genul celor practicate de unii ca Dawkins ori Coyne celor care au nevoie de “dovezi” ale evolutiei. Singurul lucru pe care il demonstreaza adaptarea bacteriilor la noi medii de viata (oricate inovatii “la orizontala” s-ar gasi) demonstreaza de fapt contrariul, si anume ca speciile (genomul) poseda o capacitate exceptionala de adaptare tocmai pentru a se asigura continuitatea si prezervarea speciei, care ar putea fi o dovada cel mult pentru creationisti. In ciuda oricaror inovatii “la orizontala”, sexuate sau nu, bacteriile vor ramane bacterii, cum au ramas de milioane de ani.
7 comments
Skip to comment form
“deocamdata nu este plauzibila decat daca cineva are credinta in neo-Darwinism ‘incat sa mute si muntii'”
Sono, Sono, de cite ori sa-ti spun ca, in gura unui creationist, asemenea formulari sint gloante in propriile picioare? 🙂
Draga Poli,
Creaționismul nu este o știința ci o credința. Nu același lucru este cu Neo-Darwinismul, care tine de domeniul științei dar care, in opinia mea, are nevoie de o critica obiectiva, perfect acceptabila, bă chiar de dorit, in orice știința. Eu nu-mi propun sa predic creaționismul ci as dori ca Neo-Darwinismul sa nu devină el însuși o credința.
Bun, si daca ar “deveni” o credinta (lucru cu neputinta), care ar fi drama? Am avea de ales intre doua credinte. E ca si cum ai alege intre budism si jainism. Mare brinza. In plus, nu poti reduce critica ta “obiectiva” la Lenski si Behe, numai pentru a pretinde apoi ca nu predici creationismul.
N-ar fi mai util sa vezi ce forma ar lua credintele tale religioase daca ai accepta darwinismul? Vorba aia, trebuie sa ai o teologie pentru orice eventualitate 🙂
Nu am de gând sa ma opresc la Behe sau Lenski (Edi face o confuzie cand il pune, cu “y”, in aceeași oala ideologica cu Behe) ci am început cu ei pentru ca Edi “brushed off” rezultatele experimentelor cu pricina (“biologii știu asta”). Chestia cu “competenta naturală” nu se aplica decat in cazul unor bacterii, insa nu in cazul eukariotelor animale, si nu este un fenomen larg răspândit in natura. Nu am auzit nici un evoluționist sa dea credit acestui fenomen ca “motor al evolutiei”, cum nici înmulțirea sexuată nu este.
E buna gluma cu “o teologie pentru orice eventualitate”! Tu ai asa ceva? 🙂
E buna gluma cu „o teologie pentru orice eventualitate”! Tu ai asa ceva? 🙂
Orice teologie stie sa evolueze.