Moise si ideologia puterii – 5

15 comments

Skip to comment form

    • Florin Lăiu on 01/08/2017 at 12:17 am

    Paternitatea mozaică a Pentateucului nu este afirmată doar în tradiţia iudaică şi creştină, ci este afirmată în Scripturi (lista nu este exhaustivă):
    a. Afirmată de Iosua (c. 1400 AC): „Să faci după toată Tora / Legea pe care ţi-a poruncit-o Moise, Robul Meu… Această Carte a Torei să nu se îndepărteze de gura ta, să repeţi din ea zi şi noapte”(Ios 1:7-8), „După cum a poruncit Moise, robul lui Yahwé, fiilor lui Israel, cum este scris în Cartea Legii lui Moise (Ios 8:31, cf. Ios 23:6).
    b. Reafirmată de David: „să iei seama la legile, poruncile, preceptele şi declaraţiile legământului Lui, după cum este scris în Tora lui Moise”(1Rg 2:3).
    c. Reafirmată de profeţii preexilici: „după cum este scris în Cartea Torei lui Moise, aşa cum a poruncit Yahwé…”(2Rg 14:6), „toate cuvintele din Cartea Legământului pe care o găsiseră în templul lui Yahwé” (2Rg 23:2 > 2Cr 34:30-31), „Sărbătoriţi Pásah în cinstea lui Yahwé, după cum este scris în această Carte a Legământului” (2Rg 23:21 > „după Cuvântul lui Yahwé rostit prin Moise”, 2Cr 35:6), „…după toată Tora lui Moise” ( 2Rg 23:25).
    d. Reafirmată în exil (Daniel): „toţi israeliţii au călcat Tora Ta… şi au venit peste noi blestemele şi anatemele scrise în Tora lui Moise, robul lui Dumnezeu… După cum este scris în Tora lui Moise, toată această nenorocire a venit peste noi…” (Da 9:11.13)
    e. Reafirmată de profeţi postexilici (Malachi): „Amintiţi-vă de Tora lui Moise, robul Meu, căruia i-am poruncit la Horeb legi şi precepte pentru tot Israelul” (Mal 3:22).
    f. Reafirmată de cronicarul postexilic: „Solomon… a făcut să se aducă arderea de tot zilnică, după porunca lui Moise, pentru sabate şi calende, şi pentru sărbătorile cu pelerinaj de trei ori pe an – Azimile, Şavuot (Rusaliile) şi Sukkot” (2Cr 8:12-13 surse preexilice: 2Cr 35:27).
    g. Reafirmată de cărturarii şi reformatorii postexilici (Ezra şi Neemia): „…arderi-de-tot, după cum este scris în Tora lui Moise, omul lui Dumnezeu” (Ezra 3:2), „după cum este scris în Cartea lui Moise” (Ezra 6:18) „Ezra… era un scrib maestru în Tora lui Moise, pe care o dăduse Yahwé, Dumnezeul lui Israel (Ezra 7:6)”, „i s-a spus scribului Ezra să aducă Cartea Legii lui Moise, pe care o poruncise Yahwé lui Israel, … „s-a citit în Cartea lui Moise… şi s-a găsit scris…” (Ne 8:1; 13:1).
    h. Reafirmată de Iisus şi apostoli, care citează din Lege atribuind-o lui Moise, ca toţi ceilalţi evrei: Mt 8:4; 19:4-5, 7-8; 22:24; 23:2; Mc 1:44; 7:10; 10:3-5; 12:19, 26; Lc 2:22; 5:14; 16:29, 31; 17:26-29; 20:28, 37; 24:27, 44; In 1:17, 45; 3:14; 5:45-16; 6:32; 7:19, 22-23; 8:5, 37; 9:28-29; FA 3:22; 6:11, 14; 7:37, 40, 44; 13:39; 15:1, 5, 21; 21:21; 26:22; 28:23; Rom 3:21; 4:17; 5:14; 9:4.15; 10:5, 19; 1Cor 9:8-9; 10:2; 2Cor 3:7, 13, 15; Gal 3:8, 17; 4:30; Ev 3:2-3, 5, 16; 4:4; 7:14; 8:5; 9:19; 10:28; Iac 2:10, 23; 4:11; Ap 15:3. Christos citează din Ex 3:6 (Mc 12:26), ca fiind din „Cartea lui Moise”. Leviticul este parte integrantă din ceea ce Iisus a numit „Legea lui Moise” (Lc 24:44). În istorisirea vindecării leprosului, El face legătura dintre Levitic şi marele legiuitor (Mat 8:4; Lc 5:14; Lv 14:3.4.10).

    Sunt semnificative cuvintele Lui Iisus pentru iudeii necredincioşi: „Căci dacă aţi crede pe Moise, M-aţi crede şi pe Mine, pentru că el a scris despre Mine. Dar dacă nu credeţi cele scrise de el, cum veţi crede cuvintele Mele?” (In 5:46.47). Aici suntem informaţi despre „cele scrise de el [Moise]”. Ce anume a scris Moise, dacă nu Tora (Pentateucul) care i s-a atribuit întotdeauna de către evrei şi creştini?

  1. @ Florin Laiu,

    “Tora lui Moise” nu inseamna neaparat “cartea lui Moise” ci poate fi “Legea lui Moise”. Faptul ca Moise le da Tora este suficient motiv sa fie numita “Tora lui Moise”, dar nu este necesar sa fie scrisa de Moise. Cred ca e bine sa nu batem cuiele finale intr-un text atat de vechi…

    • Andrei on 02/08/2017 at 4:24 pm

    Let me see if I understood the good doctor correctly:

    1) Moses did not write the Torah/Pentateuch; he may have copied or transcribed older ideas and maybe some of those survived and were included in the text. But by and large, he couldn’t have written it and therefore clearly didn’t.

    2) Moses was not a prophet, and therefore none of the warnings he gives in places such as Deutoronomy (about obeying Yahweh’s laws at the risk of war/bondage/affliction/etc) can be taken seriously as “inspired.”

    3) There are probably many writers, not one, that wrote the Torah, BUT… they worked together much more recently than anyone else believes, and their intent was to say something else entirely.

    Luckily for us, who are apparently choking on the bites of grub we’ve inhaled without chewing, the good doctor has appeared on the scene to educate and enlighten us on the REAL history, intent, meaning and message of the Torah.

    Question: when and where is the good doctor planning on starting his own church or religion?

  2. @andrei
    As it is the case with all good doctors, where they start it does not matter; they all end up in hell.

    • Andrei on 02/08/2017 at 9:56 pm

    @ Aurel Ionica

    “As it is the case with all good doctors, where they start it does not matter; they all end up in hell.”

    Pai, de ce neaparat trebuie sa se ajunga acolo? Si chiar asa sa fie, dvs. nu credeti foarte mult din ce cititi in Biblie ori si cum, asa ca de ce sa va fie frica de ceva care dvs. credeti ca probabil e simbolic sau are cu totul o alta definitie decat ce scrie acolo? Si ce-ar spune ceilalti doctori ca dvs. ii arunci pe toti in aceeasi corabie cu gaura la fund?

    Si ca atare (ca sa imprumut si eu figura asta), n-ar fi mai bine sa nu mai umblam numai cu absoluturi extreme? Sa inteleg ca la dumneata nu se poate decat astfel? Nu mi se pare logic, dar ce stiu eu? Mai bine tac si inghit pe nemestacate laolalta cu ceilalti fluieratori din tribune.

    Doar o ultima chestie: e cam trasa de par afirmatia dvs. despre fier, cum ca anticii nu erau atat de destepti sa-si dea seama ca pentru a face fier le trebuie foc mult mai fierbinte si carbune. Doar se stia cum se obtine fierul chiar si inainte de 1500BC.

  3. @andrei
    Ceea ce spun eu ca Moise nu putea sa scrie tot ce este scris in Pentateuch este ceea ce orice “scholar” iti va spune, chiar si Florin. In ce priveste extragerea fierului, eu sunt inginer si am facut chiar curs de metalurgie la facultate, asa ca stiu ce este implicat in extragerea si prelucrarea fierului. Voi laicii, daca vreti sa invatati si altceva decit balivernele care vi se spun la biserici si la scolile de sabat sau duminicale, ati face bine sa cititi cu atentie ce spun eu in articole si sa ginditi la ceea ce se discuta in aceste emisiuni, ca ceea ce se face aici nu se face nici in cele mai destepte scoli teologice.

  4. @ andrei

    Nu cred ca ai mai scris in limba romana pana acum, cel putin din ce stiu eu, asa ca te felicit pentru curaj. Da, uneori folosesti expresii “funny”, dar este clar ceea ce exprimi.

    • Andrei on 03/08/2017 at 11:49 am

    @ adrian

    “Nu cred ca ai mai scris in limba romana pana acum, cel putin din ce stiu eu, asa ca te felicit pentru curaj. Da, uneori folosesti expresii “funny”, dar este clar ceea ce exprimi.”

    Nu ca nu pot, dar imi este mult mai usor sa scriu in engleza, deoarece gandesc in limba engleza. Dar pentru preafericitul domnul doctor, m-am decis sa fac un efort special. Daca expresiile mele suna “funny” uneori, cu atat mai interesanta/amuzanta sa fie discutia. As putea folosi Google translate sa-mi traduca textul din engleza, dar e mai interesant pentru mine sa-mi amintesc cum sa scriu in limba romana. E adevarat ca n-am facut decat clasa I-a in Romania, dar macar am invat si eu ceva! Nu degeaba se spune “Use it or lose it!”

    @ Aurel Ionica

    ” Voi laicii, daca vreti sa invatati si altceva decit balivernele care vi se spun la biserici si la scolile de sabat sau duminicale, ati face bine sa cititi cu atentie ce spun eu in articole si sa ginditi la ceea ce se discuta in aceste emisiuni, ca ceea ce se face aici nu se face nici in cele mai destepte scoli teologice.”

    Noi laicii (adica vrea sa spuna noi “neinvatatii”) nu avem nici-o problema cu cititul sau cu ganditul. Dvs. nu tineti monopol pe aceste talente. Ba dimpotriva, noi nu ne-am pierdut timpul discutand in camerele noastre de ecou chestiuni care sunt deja in afara discutiei, pe baza ca ele au fost verificate si acceptate de cei mai multi teologi de la Reformatiune incoace, al caror capacitate mintala nu prea se mai poate gasi in vremurile noastre de smartphone-uri si Internet, care nu fac decat sa sublinieze cat de dependenti suntem pe munca si cercetarea altora care au gasit si ne-au prezentat adevaruri. Ca dvs. incercati acum sa fiti original sau revolutionar poate, va respect decizia.

    Doar ca din cate observ eu, nu prea v-ati orientat bine la lupta pe care ati inceput-o. Sunt chestii mult mai importante care ar fi de folos laicilor decat sa se impiedice de ideiile dvs. controversante si nesustinute biblic. Sunteti liber sa tot discutati, ca inca e “freedom of speech,” infortata binenteles de cei cu pusti si arme, ca nu degeaba va aflati dvs. in America, nu?

    Asa ca precizez din nou: nu avem nici-o problema cu cititul sau cu ganditul. Problema parca ar fi la dvs., avand in vedere motivul pentru care ati pornit pe acest drum, ca dati de pamant cu toti invatatii care nu sunt de acord cu interpretarile dvs. preafericitul, si nu reusiti decat sa ne indepartati pe noi laicii cu atitudinea dvs.

    • Andrei on 03/08/2017 at 2:04 pm

    small edit: “infortata” se pare ca e un cuvant original al meu, nu se eczista pe romaneste 🙂

    Deci “infortata” ar fi mai bine spus “aparata de.”

  5. @andrei


    Ba dimpotriva, noi nu ne-am pierdut timpul discutand in camerele noastre de ecou chestiuni care sunt deja in afara discutiei, pe baza ca ele au fost verificate si acceptate de cei mai multi teologi de la Reformatiune incoace, al caror capacitate mintala nu prea se mai poate gasi in vremurile noastre de smartphone-uri si Internet, care nu fac decat sa sublinieze cat de dependenti suntem pe munca si cercetarea altora care au gasit si ne-au prezentat adevaruri.

    In loc sa fii atit de sigur ca teologii aia de la Reformatiune incoace au fost atit de destepti, ai face bine sa te uiti in jur cind mergi la biserica si sa vezi cum scaunele sunt din ce in ce mai goale. Poti sa acuzi pe “liberali” cit vrei dar pina la urma, motivul pentru care oamenilor nu le mai trebuie nici Biblie si nici biserica sunt absurditatile pe care le scot “teologii” aia din Biblie si pe care ateii le folosesc ca sa denigreze religia. Nu-ti face griji, pe mine nu ma detersta atit de mult cei ca Florin, ci cei care au aruncat de mult religia la gunoi cum sunt Edi si chiar fratiijderi. Asa cum vezi, pentru ei religia este doar un blid de mincare pentru popi complet lipsiti de orice scrupule.

    • Andrei on 04/08/2017 at 10:19 am

    @ Aurel Ionica

    “Poti sa acuzi pe “liberali” cit vrei dar pina la urma, motivul pentru care oamenilor nu le mai trebuie nici Biblie si nici biserica sunt absurditatile pe care le scot “teologii” aia din Biblie si pe care ateii le folosesc ca sa denigreze religia.”

    Nu-i acuz pe liberali de nimic, eu n-am cearta cu ei. Sunt orbi doar ca nu vor sa-si deschida ochii. Nu cred ca asta e problema principala, poate nici chiar printre ‘top 3 reasons’ pentru fenomenul acesta. Iar pe cei ca Edi si altii, care efectiv au cazut de la credinta si vorbesc aiurea din “inteligenta” lor, nu am ce sa le spun decat ce le-a spus si Iisus: “Ar fi fost mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea neprihănirii decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la porunca sfântă care le fusese dată.” Cat mai este timp totusi, putem spera ca se vor indrepta.

    Daca tot m-ati asezat pe bancuta laicilor, lasati-ma sa va spun care cred eu ca sunt cele mai importante motive pentru care membrii pleaca din biserica. Si la urma, nu uitati ce spune Iisus si apostolii despre ce se va intampla catre sfarsitul zilelor.

    Cei mai multi membrii, in special cei care au crescut in biserica si au auzit aceleasi predici reciclate si amestecate, nu mai sunt satisfacuti cu aceeasi hrana. Cand mananci granola toata viata, te cam saturi orice ai pune in ea – fie nuci, stafide, s.a.m.d. Avem nevoie de hrana care sa ne intareasca, sa ne motiveze sa fim Crestini adevarati, nu doar o zi pe saptamana. Altfel, devine monoton si exista multe alte chestii care par interesante care le-am putea face in loc sa ne adunam si sa ne inchinam impreuna.

    Si ce inseamna sa fim Crestini adevarati, urmeaza sa ma intrebati. Ceva ce nu prea se practica, decat superficial de mai multe ori: dragostea adevarata pentru aproapele meu. Iisus ne-a spus, “Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.” In zilele noaste, este din ce in ce mai evident ca dragostea nu mai are importanta, lucru care se vede nu numai in biserica, ci si in familiile noastre. Puteti spune ca este un fenomen care se intampla peste tot in lume, si asa este. Stim ca este unul dintre semnele timpului, dar asta nu inseamna ca n-ar trebui macar sa incercam.

    Si problema principala, pentru care majoritatea nici nu mai vor sa incerce: lipsa de credinta, ignorarea indrumarii Duhului Sfant si crezand ca noi stim mai bine cum sa ne comportam, ca de… ne folosim ratiunea, nu? Ne bazam din ce in ce mai mult pe intelegerea noastra sau a altora, intelectul nostru sau a altora, pe informatii gasite cu in simplu Google search, si pe propriile noastre puteri si nu ne mai intereseaza ce ne-ar spune acel susur bland si subtire. Ca sa nu mai spun ca nici daca l-am auzi, nu am avea credinta si umilinta sa-l ascultam. Din cauza asta avem cele mai mari probleme si in biserica si in familiile noastre; fiecare ne ratacim ca niste oi, behaind pe tonuri diferite.

    Toate astea ne-au fost deja facute cunoscute de catre Iisus si apostolii, acum 2000 de ani. Nu avem nevoie de teologi sa ne invete ceea ce noi deja stim; avem nevoie de dragostea lui Dumnezeu sa ni se arate in comportamentul nostru unul fata de celalalt, sa ne topeasca inima noastra de fier inarmat si sa ne dam seama ca lumea asta este in ultimul travaliul inainte de a reveni Iisus.

    Ce intreaba El despre zilele astea? “Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pământ?”

  6. @andrei
    Logica ta mi se pare de fier: Isus a prezis ca inainte ca el sa vina bisericile au sa se goleasca, cu cit sunt mai goale, cu atit se confirma ca el a avut dreptate, si cum el nu poate sa vina pina ce ceea ce a spus el nu se implineste, cu cit sunt mai goale, cu atit venirea lui este mai aproape si ca atare, orice golire este motiv de bucurie. Asa ca bucura-te!

    • Andrei on 04/08/2017 at 4:31 pm

    @ Aurel Ionica

    “…orice golire este motiv de bucurie…”

    Intr-un fel, poate ca da.

    Dar de altfel, nu trebuie ca sa fim noi motivul pentru accelerarea acestei golire. Ea se face oricum, noi doar sa luam aminte la ce se intampla si sa ne pregatim, incurajandu-ne unii pe altii si nu incurcandu-ne.

    • Florin Lăiu on 18/08/2017 at 3:10 pm

    @Adrian Ghitta

    «“Tora lui Moise” nu inseamna neaparat “cartea lui Moise” ci poate fi “Legea lui Moise”. Faptul ca Moise le da Tora este suficient motiv sa fie numita “Tora lui Moise”, dar nu este necesar sa fie scrisa de Moise. Cred ca e bine sa nu batem cuiele finale intr-un text atat de vechi…»

    Cuiele (mai mult sau mai puțin finale) au fost bătute chiar de cei vechi. Acum expresia este demult tradiție. Și ea își are rădăcinile chiar în cuvintele lui Moise:

    „…. care nu sunt pomenite în această CARTE a TOREI (Legii)…” (Dt 28:61; 29:20; 30:10; 31:26)
    „după toată Tora (Legea) pe care și-a dat-o robul Meu Moise…. CARTEA aceasta a TOREI/Legii să nu se depărteze de gura ta…” (Ios 1:8)
    „cum poruncise copiilor lui Israel Moise, robul Domnului, şi cum este scris în CARTEA TOREI / Legii lui Moise…” (Ios 8:31; 23:6; 24:26; 2Îm 14:6 etc.)

    Pentru mine, aceste referințe de la Moise și de la Iosua sunt definitive. În Pentateuc, verbul KTB „a scrie” apare de peste 40 de ori (Ex 17:14; 24:4, 12; 31:18; 32:15-16, 32; 34:1, 27-28; 39:30; Lev. 19:28; 25:40; Num. 5:23; 11:26; 17:17-18; 18:30; 33:2; Deut. 4:13; 5:22; 6:9; 9:10; 10:2, 4; 11:20; 17:18; 18:9; 24:1, 3; 27:3, 8; 28:58, 61; 29:19-20, 26; 30:10; 31:9, 19, 22, 24). În Geneza nu apare KTB, dar noțiunea de carte apare în cap. 5:1.

    Cea mai veche referire la canonul ebraic în forma clasică (Legea și Profeții, cf. Mt 7:12; 22:40; In 1:45; FA 24:14; 28:23; Rom 3:21) apare cu peste 700 de ani înainte de Christos:

    În versurile lui Isaia (1:10; 2:3 5:24) Legea /Tora și Cuvântul Domnului apar în paralel, ceea ce indică întotdeauna o legătură specială, fie sinonimie, fie asociere strânsă. Or, „Cuvântul Domnului” era expresia favorită a profeţilor, când se refereau la fenomenul profetic, la mesajele lui Dumnezeu adresate profeţilor şi poporului prin profeţi (Gn 15:1; 2Sa 7:4; Ier 18:18).

    Profetul se referă atât la Lege, cât și la Profeți în Is 30:9-10: „…nu vor să asculte LEGEA Domnului; ei zic văzătorilor: ‘Să nu vedeţi!’ şi prorocilor: ‘Să nu prorociţi adevărul….!”

    Dar cea mai directă și mai clară referire este în cap. 8: „Leagă MĂRTURIA și pecetluiește LEGEA printre ucenicii Mei” (Is 8:16). „la LEGE și la MĂRTURIE….” (Is 8:20). În acest pasaj, Legea este TORA și orice evreu știa la ce se referă (cf. Is 42:4, 21, 24). MĂRTURIA este un termen special, folosit mai rar, care se referă la mesajele lui Dumnezeu transmise prin darul profeției (ca în Ap 12:17; 19:10; 22:9). În ebraică există un termen pentru Mărturie care este foarte frecvent (‘EDUT) și se referă fie la documentul legământului (cu cele zece porunci: Ex 25:16, 21, 22), fie la diverse declarații ale lui Dumnezeu, avertizări, îndemnuri (Ps 93:5; 119:167). Termenul din Isaia 8 (TĂ‘UDA), din aceeași rădăcină, se folosea cu sensul de „formă de declarație solemnă / mărturie”erau folosite, în acest caz se referă la cuvântul lui Dumnezeu prin profeți. Astfel Legea și Mărturia (Profeții) erau o formulă cunoscută pentru Scriptură, din timpuri vechi.

    • Florin Lăiu on 18/08/2017 at 3:32 pm

    @Aurel
    Este important de observat că în cartea Genezei se vorbește despre fier doar în cap. 4:22, când sunt descrise începuturile culturale și tehnice ale societății antediluviene. În Exodul nu este folosit deloc. În Levitic este folosit o singură dată numai metaforic („cerul vostru va fi de fier”, adică secetos, 26:19). În Numeri 31:21, fierul apare în Israel adus ca pradă de război, iar în 35:16 într-o lege se face referire la cazul folosirii unei unelte de fier pentru ucidere. În Deuteronom, fierul apare la stăpânii Canaanului (patul de fier al lui Og: 3:11), apoi apare referirea poetică la cuptorul special de topit fier (4:20), este simbol al bogăției minerale (8:9), o secure ipotetică (19:5), interdicția de a ciopli pietrele cu unealta de fier (27:5), metaforic, poetic (28:23, 48; 33:25). Abia în cărțile are descriu ocuparea Canaanului și rezidența în Canaan, fierul apare în mod obișnuit, dar boicotul filistean interzicea evreilor să aibă fierari (1Sam 13:19-22).
    De la ce dată avea voie Orientul Apropiat să dețină unelte de fier?

Leave a Reply