Ȋntr-un articol publicat pe 10 mai 2018 în jurnalul Science gǎsim un studiu care aduce o luminǎ nouǎ în înțelegerea fenomenului de extincție a sute de specii de amfibieni. Cauzatǎ de un fungus cotat ca fiind “cel mai periculos patogen din istoria lumii”, Batrachochytrium dendrobatidis (un chytrid, încrengătura Chytridiomycota, regnul Fungi), aceastǎ extincție sau aproape extincție a amfibienilor se desfǎșoarǎ la nivel global, ceea ce a pus in alertǎ comunitatea științificǎ pentru a gǎsi motivele și antidotul acestei catastrofe ecologice. Autorul Michael Greshko numește aceasta catastrofǎ „apocalipsa amfibienilor”, ceea ce am preluat ca titlu al acestui articol. Pǎrerea oamenilor de științǎ care au efectuat acest studiu este ca fungusul a originat in peninsula Coreea, care este actualmente un focar de agitație cu privire la o alta Apocalipsa, cea nuclearǎ. De acolo, s-a raspandit pe tot globul prin diferite mijloace, care includ rǎzboiul din Coreea al anilor 1950’, cât și comerțul cu broaște ca animal de companie practicat la scarǎ globalǎ, broaște care, evident, erau deja infectate cu acest fungus. Acest parazit atacǎ pielea batracienilor sau salamandrelor, descompune proteinele și apoi se înfrupteazǎ din supa acizilor nucleici, ducând mai devreme sau mai târziu la moartea amfibianului. Nu va aduce aminte aceastǎ epidemie de boala lui Iov? Ȋntrebarea pentru creationiști este: cine a creat acest fungus, Dumnezeu sau Satana? Aceasta nu este o întrebare retoricǎ, ci ea necesitǎ un rǎspuns. Dar cine se încumetǎ sǎ ofere un rǎspuns la o întrebare atât de dificilǎ? Pentru ca nu toți fungii sunt mortali, ba chiar ei sunt necesari în descompunerea materiei organice, au deci un rol important în echilibrul ecologic. Se pare cǎ o anumitǎ mutație la nivelul unei singure nucleotide a dat naștere la acest fungus ucigator. Cine a cauzat mutația, stimați creștini conservatori?
Reacția domnului Aurel Ionicǎ la articolul meu precedent a fost una negativǎ. „Teodiceea aceea slabǎ”, cum a numit-o în mod ironic (pe care eu am amintit-o în termeni nu foarte roz), este probabil o teodicee „puternicǎ” din punctul sǎu de vedere, deoarece singura explicație la „prezența și organizarea rǎului la scarǎ mondialǎ” este, în opinia sa, o forțǎ maleficǎ a unei ființe supranaturale. Desigur, „teodiceea asta puternicǎ” ar putea funcționa doar în cazul ființelor sentiente, dar ce rǎspuns oferǎ domnul Ionicǎ la suferința animalelor, la cruzimea cu care unele animale se hrǎnesc cu alte animale, sau cruzimea uciderii propriilor pui pentru a-și asigura statutul de „alfa male”? (…deocamdatǎ nu avem rǎspuns…)
C.S. Lewis, care încearcǎ o armonizare între opiniile științifice și cele religioase, oferǎ un soi de teodicee la fel de slabǎ, în opinia mea. Ȋn lucrarea sa The Problem of Pain (1940), Lewis nu are nici o problemǎ sǎ reinterpreteze textul Bibliei și afirmǎ, contrar Romani 1:20, și în acord cu Pascal in Pensees, IV, 292, 293, cǎ este o greșeala ca cineva sǎ încerce sǎ foloseascǎ Natura ca argument în favoarea existenței lui Dumnezeu. Religia, spune el, nu se bazeazǎ pe modul cum opereazǎ Natura pentru a justifica credința în Dumnezeu, ci dimpotrivǎ, bazându-se pe revelație (unde amintește de Avraam și Isus), credința este manifestatǎ în opoziție cu aspectele pe care le gǎsim în naturǎ.
“If the universe is so bad, or even half so bad, how on earth did human beings ever come to attribute it to the activity of a wise and good Creator? Men are fools, perhaps; but hardly so foolish as that. The direct inference from black to white, from evil flower to virtuous root, from senseless work to a workman infinitely wise, staggers belief. The spectacle of the universe as revealed by experience can never have been the ground of religion: it must always have been something in spite of which religion, acquired from a different source, was held”. (pg.5)
“Daca universul este atât de rǎu, sau pe jumǎtate atât de rǎu, cum se face cǎ oamenii au ajuns sǎ-l atribuie activitǎții unui Creator inteligent și bun? Oamenii sunt nebuni, probabil; dar nici chiar atât de nebuni. Implicația directǎ mergând de la negru la alb, de la floarea ucigașǎ la rǎdǎcina virtuoasǎ, de la activitǎți fǎrǎ nici un sens la un agent infinit de înțelept, clatinǎ credința. Spectacolul universului, așa cum îl experimentǎm, nu ar fi putut niciodatǎ fi o bazǎ pentru religie: trebuie cǎ a fost ceva în ciuda cǎruia religia, dobanditǎ dintr-o sursa diferitǎ, a fost mǎrturie”.
Cum Lewis acceptǎ cǎ pǎmântul este foarte vechi și cǎ oamenii apar mult mai târziu pe scara evenimentelor, animalele au fost corupte de Satana. La pagina 77 gǎsim:
“It seems to me, therefore, a reasonable supposition, that some mighty created power had already been at work for ill on the material universe, or the solar system, or, at least, the planet Earth, before ever man came on the scene: and that when man fell, someone had, indeed, tempted him. This hypothesis is not introduced as a general “explanation of evil”: it only gives a wider application to the principle that evil comes from the abuse of freewill. If there is such a power, as I myself believe, it may well have corrupted the animal creation before man appeared. The intrinsic evil of the animal world lies in the fact that animals, or some animals, live by destroying each other. That plants do the same I will not admit to be an evil. The Satanic corruption of the beasts would therefore be analogous, in one respect, with the Satanic corruption of man”.
“Mi se pare, așadar, o presupunere rezonabilǎ, cǎ o ființǎ creatǎ, foarte puternicǎ, era deja la lucru pentru a aduce rǎul în universul material, sau în sistemul solar, sau, mǎcar, pe planeta Pǎmânt, înainte ca omul sǎ aparǎ în scenǎ: și cǎ atunci cand omul a cǎzut, cineva într-adevar l-a ispitit. Aceastǎ ipotezǎ nu este propusǎ ca “o explicație generalǎ a rǎului”: ci ea oferǎ doar o aplicație lǎrgitǎ a principiului cǎ rǎul apare din abuzul voinței libere. Daca existǎ o așa ființǎ, dupǎ cum cred, e foarte posibil sǎ fi corupt creația animalǎ înainte sǎ fi apǎrut omul. Rǎul intrinsec în lumea animalǎ constǎ în aceea cǎ animalele, sau unele dintre ele, trǎiesc prin a se distruge între ele. Nu voi admite cǎ în cazul plantelor care fac la fel este vorba de un rǎu. Corupția Satanicǎ a fiarelor sǎlbatice ar fi așadar similarǎ, într-o anume privințǎ, cu corupția Satanicǎ a omului”.
Nu este de mirare cǎ, influențat de Lewis, autorul adventist Jack Hoehn fabuleazǎ cu idei ca acestea:
“it is not incoherent to remember that a Satan adversary may be active even at the moment mutating in his labs pieces of DNA into new viruses, killer bacteria into new resistance to antibiotics, and learning how to make Zika viruses shrink unborn babies’ brains worse than he has been able to do with nicotine, alcohol, and methamphetamines”.
“nu este absurd sǎ ne amintim cǎ Satana adversarul poate fi activ chiar în momentele acestea, lucrând în laboratorul sǎu, mutând bucǎți de ADN în viruși noi, oferind rezistențǎ la antibiotice bacteriilor ucigașe, sau experimentând cum sǎ facǎ virusul Zika sǎ afecteze creierul copiilor în timpul dezvoltǎrii embrionare chiar mai grav decât a fǎcut-o cu nicotina, alcoolul, și metamfetaminele”.
Aici nu este vorba de Diabolus-(or Deus)-ex-Machina ca procedeu literar, nu avem de-a face cu drame teatrale de origine greceasca, ci avem de-a face cu ceva mult mai grav. Ȋntrebarea pe care doresc s-o pun în urma folosirii acestor citate este: cum este posibil ca oamenii sǎ renunțe la folosirea judicioasǎ a minții și rațiunii lor pentru a adopta niște idei fantasmagorice?
Fǎrǎ sǎ intenționez lezarea corelegionarilor mei, adventiștii sunt și ei, într-un fel, niște amfibieni amenințați cu extincția. Ei au propria lor Apocalipsǎ, și nu mǎ refer la ultima carte a Bibliei, cǎ pe aceea o au toți creștinii într-o formǎ sau alta, așa cum spuneam altǎ datǎ.
Adventiștii sunt mai întâi “amfibieni” deoarece ei trǎiesc în douǎ medii diferite. Asta se observǎ în mai multe concepte și practici. Avem doctrina “reformei sanitare”, cum bine a evidențiat pastorul Sorin Petrof, unde sub pretextul cǎ tot ceea ce se dorește este o stare de sǎnǎtate longevivǎ, de fapt se ascunde scheletul unei teologii a “perfecțiunii ultimei generații”. Apoi se citeazǎ des ideea cǎ “din punct de vedere material sǎ trǎiești ca și cum venirea Domnului este peste o mie de ani, iar din punct de vedere spiritual sǎ fii pregǎtit ca și cum ar veni mâine”, ceea ce este o “evanghelie a prosperitǎții” deghizatǎ sub mantia EGW. Sǎ ne mai mirǎm de ce se întrec adventiștii între ei în a dobândi cele mai mari case, cele mai mǎnoase terenuri, cele mai luxoase mașini, sau cele mai scumpe haine? “Vinǎ împarația Ta”, dar … ceva mai târziu! Nu cǎ ne-am alipit de acest pǎmânt și vrem sǎ ne bucurǎm de agoniseala noastrǎ, dar știți cǎ “trebuie sǎ evanghelizǎm lumea”. Și în timp ce ne flagelǎm frații de credințǎ cu seminarii de “Daniel și Apocalipsa” ca sǎ-i ținem aproape de bisericǎ (existǎ o relație între fricǎ, bisericǎ și portofel), frații sunt din ce în ce mai ecumenici și prietenoși cu diavolul papalitatea.
Apocalipsa amfibienilor adventiști se datoreazǎ și ea unui fungus, acela al obscurantismului, prejudecǎților și luptei împotriva științei. Extincția este deja în desfǎșurare și se manifestǎ prin lipsa tot mai evidentǎ de relevanțǎ în discursul agorei. Soluția liderilor spirituali nu este acea “înnoire a minții” pe care ne-o recomandǎ apostolul Pavel (adicǎ, de ce nu opereazǎ și Dumnezeu o mutație acolo?), ci clǎdirea unui getto cu ziduri mai înalte decât vrea sǎ plaseze președintele nostru la granița cu Mexicul. Pentru cei care doresc sǎ iasǎ din getto, singura soluție este sǎ devinǎ independenți în gândire prin a-și exercita calitatea și dreptul primite de la Creator la voințǎ liberǎ. Și da, renunțați la broaște ca animale de companie. Gasiți un om și iubiți-l, zic!
Editare adaugata pe data de 22 iulie 2018
Am primit astazi un comentariu trimis de Florin Laiu prin email. Probabil nu a stiut ca setasem aplicatia sa accepte comentarii pe timp limitat. Am redeschis temporar comentariile. Insa public aici comentariul lui Florin, subliniat in italice si albastru, dupa care discutia poate continua la subsolul articolului.
Florin Laiu spune:
«Nu va aduce aminte aceastǎ epidemie de boala lui Iov?»
Da, și nu numai. Ne aduce aminte de tot ce are Biblia la acest subiect. Biblia tratează existenţa inteligenţelor rebele, la fel ca şi alte subiecte: ca fapte ştiute, nu ca subiecte tratate sistematic. Nu doar fungusul cu pricina este o manifestare a răului în natură.
Dacă omul poate produce mutaţii în laborator, de ce ar fi absurd ca fiinţele supraomeneşti să producă astfel de mutaţii, cu rezultate pe care le-au intenționat sau și dincolo de intenția lor? Dificultatea este aici numai de partea celor care, în ciuda tuturor dovezilor biblice, nu admit existența spiritelor superioare (îngeri), inclusiv a demonilor. Faptul că religia populară a caricaturizat până la extrem angelologia și demonismul nu ar trebui să ne înșele.
În relatarea lui Ioan, Iisus vorbește în mod repetat despre „ARCHON-ul (primatul / principele / întâi-stătătorul / căpetenia) lumii acesteia” (Ioan 12:31; 14:30; 16:11). Pavel menționează o adevărată lume organizată a spiritelor manipulatoare, numite „căpeteniile”, „autoritățile” și „kosmokratorii acestui întuneric…, spiritele răutăcioase care sunt în locuri cerești” (Ef 6:12). „Kosmokrator” înseamnă conducător al lumii, kosmos-ul fiind atât societatea, cât și natura. Pavel se referă la aceste ființe inteligente ca la o ordine politică și militară invizibilă (căpetenii, autorități, puteri, tronuri etc. Mat 4:8-9; Rom 8:38; 1Cor 15:24; Col 2:15; 1Pt 3:22), , suprapusă ordinii lumii noastre Întrebarea este dacă Iisus și apostolii aveau dreptate, când vedeau astfel „structura” lumii.
În Romani 8:19-22, Pavel spune: „Creația așteaptă cu multă nerăbdare descoperirea (finală) a fiilor lui Dumnezeu; deoarece creația a fost supusă zădărniciei (mataioteti = deșertăciunii, vanității, absurdului), nu de bună voie [i.e. nu asemenea căderii omului], ci prin voia celui care a supus-o…”. Cine este cel care a supus-o? De obicei s-a înțeles că este vorba despre Creatorul Însuși (și unii au adăugat în text, „Dumnezeu”), ceea ce este posibil. Dar expresia poate fi o aluzie la „stăpânitorul lumii”, care în viziunea autorului cărții Iov, apărea ca un „fiu” special al lui Dumnezeu, în conciliul ceresc al „fiilor lui Dumnezeu”, și afirmând că vine de pe moșia sa, din lungul și latul pământului.
Indiferent dacă aici se referă la o acțiune directă a Creatorului: supunerea creației față de un principiu străin de Dumnezeu (= al zădărniciei, al absurdului); ori se referă la o acțiune indirectă, (în scenele cerești ale cărții Iov, Adversarul lui Dumnezeu este cel care acționează), voința (în ultimul caz, permisivă) aparține lui Dumnezeu. Şi înainte de boala lui Iov, forţele naturii şi apoi forţe umane se dezlănţuie din senin pentru a-i distruge tot ce avea: animalele, servitorii, copiii.
În Geneza 3, în urma căderii omului, Dumnezeu promite că se vor face modificări drastice în natura umană și în mediu: femeii i se prezice, sau i se administrează dificultăți mari legate de sarcină și naștere, iar bărbatului i se promite că natura va suferi transformări, care să-i îngreuieze omului munca (interacțiunea cu mediul: în agricultură și probabil în multe altele).
Scriptura ne învață că, atât răul / nenorocirea, cât și binele / fericirea, vine din gura Domnului (Pl 3:33-40). Intrând în detalii, tot Scriptura ne învață că răul își are cauza în activitatea demonilor și a oamenilor. Ce răspuns alternativ avem la întrebarea „Cine produce răul în natură?”, dacă respingem versiunea Bibliei? Fără îndoială că nimic nu se întâmplă fără permisiunea lui Dumnezeu (Mt 10:29). Iar interesele și scopurile lui Dumnezeu în toate acestea sunt multiple, complexe și de multe ori necunoscute de noi.
Natura este un argument serios al existenței lui Dumnezeu, în ciuda prezenței răului. Este adevărat că natura nu este în stare să ne transmită un mesaj clar și luminos despre bunătatea lui Dumnezeu și despre planurile Lui cu lumea aceasta. Fără revelația specială (Biblia și Iisus Christos, pe care-L găsim doar în și prin Scriptură), n-am ști nimic despre originea răului, despre caracterul lui Dumnezeu, mântuire, nemurire. De aceea, Biblia mă preocupă mai mult decât științele naturale. Totuși, natura ne arată fără echivoc puterea și geniul Creatorului.
Nu cunosc concepția lui C S Lewis în privința acestui subiect, dar știu că printre evanghelici circulă opinia că Gen 1:1 se referă la o creație a universului înainte de creația lumii noastre, iar propoziția din versetul 2, tradusă în forma: „pământul devenise pustiu și gol”, este înțeleasă de unii ca fiind urmarea unei distrugeri cauzate de diavol, înainte de începutul creație lumii noastre din v. 3. etc.
Afirmația că Jack Hoehn „fabuleazǎ” când sugerează că „Adversarul poate fi activ chiar în momentele acestea, lucrând în laboratorul sǎu, mutând bucǎți de ADN în viruși noi…. etc.” este nedreaptă, în opinia mea. Hoehn nu face decât să-și folosească în mod creativ imaginația, fiind ancorat în afirmațiile biblice. Dacă autorul biblic fabulează când relatează că rivalul lui Dumnezeu a adus tot felul de rele asupra lui Iov, dovedind putere extraordinară asupra biosferei, de ce nu fabulează și atunci când arată că Dumnezeu, la început, a creat cerul și pământul, cu tot conținutul lor?
Aș sugera ca referirea la defectele coreligionarilor s-o tratezi înaltă parte (sau mai bine deloc!), nu la subiectul cu bietele amfibii. Toți creștinii care pretind că sunt cetățeni ai cerului, dar ale căror simpatii dominante sunt pentru lumea aceasta sunt „amfibii”. Această duplicitate nu ține de o confesiune sau alta.
«Apoi se citeazǎ des ideea cǎ “din punct de vedere material sǎ trǎiești ca și cum venirea Domnului este peste o mie de ani, iar din punct de vedere spiritual sǎ fii pregǎtit ca și cum ar veni mâine”, ceea ce este o “evanghelie a prosperitǎții” deghizatǎ sub mantia EGW.»
Proverbul acesta l-am tot auzit în copilărie prin biserici (inclusiv la noi, la PN), dar nu aparține EGW și nu l-am considerat vreodată ca mostră de înțelepciune.
«Apocalipsa amfibienilor adventiști se datoreazǎ și ea unui fungus, acela al obscurantismului, prejudecǎților și luptei împotriva științei.»
Eu nu cred că vom dispărea datorită respingerii unor concluzii ale comunității științifice. Progresul Bisericii nu a depins niciodată de academie. Dimpotrivă, Biserica dispare când devine un accesoriu al academiei, pentru că rolul Bisericii este acela de a promova Împărăția lui Dumnezeu și a pregăti pe oameni pentru sfârșitul acestei lumi (minunate), nu de a susține mai abitir concluziile lumii decât revelațiile, comandamentele și promisiunile Sfintei Scripturi.
„Înnoirea minții”, la care se referea Pavel în Ef 4:23, nu are nicio legătură cu demersul pro-raționalist și iluminist al fratelui meu în lege, oricât ar fi acestea de interesante sau chiar bune. Dacă citeşti cu atenţie contextul (vv. 22, 24), este vorba de o transformare spiritual-morală (o înnoire a gândirii, care nu se mai orientează după propriile dorințe deșarte, ci „este creat după chipul lui Dumnezeu, de o nevinovăție și sfințenie pe care o dă adevărul”).
Nu este atât de importantă această deschidere iluministă pe care o propui. Și eu mi-aș dori o mai mare rigoare intelectuală, mai multă preocupare științifică, dar prefer să fiu realist. Dacă asta ar fi lipsit lumii (creiere înfierbântate de curiozitate științifică și minți mai critice față de rudimentele științifice ale timpului), Iisus ar fi fost Cel mai în măsură s-o spună. Dar El a fost preocupat de cu totul alte subiecte. Nu a corectat nici măcar cosmologia tradițională a pământului plat. Cel mai trist lucru este că, deși Iisus a adus o jertfă nemăsurată „pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică”, cei pierduți în final sunt descriși ca fiind atât de mulți, „ca nisipul mării”.
Eticheta de obscurantism este nedreaptă, după părerea mea. Ea poate acționa și ca un bumerang, pentru că un evoluționist adevărat, strict naturalist, ateu, așa cum sunt mulți intelectuali educați în domeniul științelor naturale, ar numi „obscurantist” pe un credincios în ID, care nu merge „până la capăt”. Eu aș fi „obscurantistul” tău, tu ai fi „obscurantistul” lui EC, care, la rândul lui, ar fi obscurantistul lui Dawkins, nu-i așa? Iar Dawkins este obscurantistul lui Dumnezeu.
6 comments
Skip to comment form
Ma risc să comentez doar câteva chestii cu privire la acest studiu:
În timp ce se bazează pe alte studii, de asemenea, contrazice anumite rezultate anterioare. De exemplu, a constatat că rata de mutaţie evolutivă asumată în studiile trecute este greşită cu pana la un factor de > 300, ceea ce este foarte îngrijoritor. Oare este acest studiu mai de încredere decât cele anterioare? De ce sau de ce nu?
Spre exemplu, în loc ca acest fungus să fi apărut cu 26000 ani în urmă, probabil el a apărut cu mai puţin de 100 ani în urmă, cel mult 50-75 ani în urmă. Important este ca acest fungus este de fapt un hibrid din alti fungusi care există la nivel mondial. Hibridizare este un mecanism cunoscut care poate transforma un organism initial non-patogen într-unul extrem de patogen. Recombinare genetică şau mutaţii “în sălbăticie” ofera posibilitatea pentru astfel de hibridizare să apară.
Studiul indică originea fungusului ca fiind Asia de Est, mai exact Peninsula Coreeană. După cum ştim deja, cei mai virulenti agenţi patogeni provin din Asia, inclusiv H5N1, H5N6, H6N8 şi multi alti virusi extrem de patogenici, precum şi alti fungusi, toti fiind capabili de a provoca infecţie. Putem dezbate de ce acesti agenţi patogeni apar în această parte a lumii, recunoscând că există factori antropogeni.
Infecţiile fungice nu sunt noi, ele apar peste tot în lume. Rolul a celor mai multe specii de fungus este de a recicla material organic aflat in descompunere sau mort în mediul înconjurător. Doar ca unii hibrizi pot ataca organisme sănătoase cauzand infecţii teribile, atât în plante cat şi in animale.
Întrebările mai sus au fost: (1) cine a creat acest fungus, Dumnezeu sau Satana? (2) cine a cauzat mutatia?
(1) Eu cred că Dumnezeu a creat toata Natura perfectă. De asemenea, cred că natura a fost blestemată şi pătată de păcat, un rezultat direct al lipsei de încredere a omului în cuvântul lui Dumnezeu. În timp ce unele ciuperci sunt bune de mancat, altele pot fi otrăvitoare, cauzand moartea. Aceasta nu înseamnă că Dumnezeu a creat o sursă de hrană care te poate ucide, ci mai degrabă cred că este rezultatul blestemului pronunţat în Geneza după nesupunerea lui Adam şi prin efectele păcatului care a infectat o natură perfectă, provocand deturnarea şi sabotarea acesteia, transformând-o împotriva ei însăşi şi plasând-o în contradicţie cu omenirea.
(2) Mutaţiile sunt provocate zilnic, chiar şi în fiecare oră, de către agenţi chimici toxici sau expunerea la ultraviolete, dar în principal din cauza erorilor în activităţile de replicare de altfel normale ale unei celule. Din fericire, cele mai multe dintre acestea sunt identificate şi corectate inainte de a cauza probleme. Eu cred ca cele mai multe mutatii rezulta din aceste erori pentru ca Natura intreaga este defecta, ea nu mai functioneaza dupa cum a fost creata initial, ci opereaza acum intr-o stare de urgenta a supravietuirei extreme, datorita Caderii.
Este adevărat că multe mutaţii sunt neutre, adica nu produc efecte negative în capacitatea unei proteine. Acest lucru, cred eu, se datorează în mare parte redundanţei codului genetic care ofera protectie si asa fost conceput. Cu toate acestea, în general, nu există mutaţii “bune”. Acele care sunt aparent benefice sunt limitate la anumite medii, nu sunt bune universal. Ideea este că mutaţii bune (adica strict acele în care informaţii vitale si utile sunt câştigate sau create si sunt adaugate alte mutaţiilor anterioare care rezultă în organisme mai mari/mai bune) nu exista.
Nu cred că Dumnezeu cauzează mutaţii, deoarece majoritatea mutaţiilor sunt dăunătoare, fie la scurt timp după prima apariţie sau mai tarziu acumulandu-se pe linia generaţiile următoare. De fapt, mutaţiile necontrolate este cauza cancerul, una dintre cauzele principale ale morţii din lume. Biblia face clar că păcatul duce la moarte, şi oferă, de asemenea, exemple unde Satana cauzează atât boala cat şi moartea. Biblia ne convinge că Cristos învinge ambele, si ca Satana deja a fost invins.
Author
@Andrei
Sper că ai înțeles caracterul polemic al acestor ultime două articole. Părerea mea este că versiunile de teodicee prezentate de creștini sunt inadecvate și circulare, ba chiar mai mult, că nu este nevoie de nici o teodicee. Noțiunea de “rău” trebuie asociată doar cu răul moral, deci se aplică doar la ființele sentiente. În natură nu se poate vorbi de “rău”. Chiar și moartea biologică este necesară și face parte din “bun, bun, și foarte bun”, cum îți place să spui.
Ceea ce oferi, amestecând biologia cu teologia, este tot o teodicee inacceptabilă pentru mine, ea pendulând între paradoxuri și circularitate. Mă întreb dacă ai dus vreodatâ aceste gânduri până la capăt…
@Dad (it’s bothersome to translate this to Romo; apologies.)
“Sper că ai înțeles caracterul polemic al acestor ultime două articole.”
Indeed I do, and I can appreciate your efforts to present it as such. I’m just commenting on your interpretations, which I find interesting, as apparently no one else wants to bother…
“…moartea biologică este necesară ...”
That sounds like a fact in need of some citations. Is all death really necessary? Because without it, fungi would die (they wouldn’t)? And is death of sentient beings, like some primates, a completely amoral issue? If so, why all of our conservation efforts, wildlife reserves and many associations to protect them?
There are many examples of awareness exhibited in the animal world, especially among primates and higher order mammals. One could successfully argue that they have feelings, emotions, and if taught they can communicate them. Surely causing death (or not preventing it) to such creatures constitutes a moral wrong, no? Otherwise we get into moral relativism and that never ends well.
Death may be a part of the Circle of Life we see all around us, but it isn’t the most efficient means of regulating the life cycle. And just because this is what we see now doesn’t mean this is how it has always been. By that logic, we would have to reject any mechanism or process that we don’t see occurring right now. How willing are we to dispose of the BB theory, or star formation and star lifecycle theories, or planetary formation theories, or upward evolution through natural selection and many other theories that we can’t observe going on now?
One example of perpetual life is plants. They don’t technically die unless their roots are destroyed or deprived of nutrients. Left alone, they will spring up year after year, even after the deepest freeze, and begin a new chapter of life. We are only now beginning to understand the complex methods of communication available to plants, which employ defense mechanisms in response to hazards and collaborate with other species to pollenate. Therefore one could also argue they are sentient/aware to a certain degree.
What level of awareness implies moral consequences (ie, right/wrong to kill it) for an organism’s death? That’s a philosophical question, not a scientific one, even though science can help us understand the mechanics.
Many animals are strict vegetarians. Plants, including aquatic ones, are for food and even predatory animals can eat and subsist on a variety of grasses. In fact, the diversity ratio and sheer number of plant life species to animal life is somewhere near 1000:1 specifically because plants are designed to be a ubiquitous food source for all.
Science has demonstrated that all of the proteins necessary for life can be derived from plants and combined with those produced by the organism itself. Therefore, animals that prey on and kill others for meat would be able to survive by feeding on available plant life instead. It’s just that since the Flood (or what many would rather think of as extinction events over hundreds of millions of years), the Earth has lost an immeasurable amount of plant biomass. It’s now petroleum, coal and natural gas.
You might say that’s nonsense, that lions and tigers and wolves need meat. Not so; that’s just what they’re used to eating. They start out eating mother’s milk and can also eat a plant-based diet. There are more than enough grasses, flowering plants, tree leaves, nuts, fruits, etc. for the entire land-based biosphere, including man, to have their fill.
I believe this Circle of Life is a temporary augmented survival mechanism for an imperfect world that will all be drastically changed when this planet is remade new.
"...amestecând biologia cu teologia..."
That sounds almost like an accusation instead of an observation. My understanding of biology informs and enriches my faith and understanding of Bible truths.
“...este tot o teodicee inacceptabilă pentru mine...”
I understand: rationality is subjective. To each his own and I hope you find the balance of truth that you’re obviously searching for, which I commend you on. If only more people truly searched…
I love you, Dad.
Author
@Andrei
“Sentient” was a bad term, my apology. I meant “rational”. I think moral evil can only apply to humans or, if you prefer, other beings superhuman. An animal, even the higher level primates, cannot understand what evil is.
That “death is a fact in need of some citations” I do not agree. But if you want one, remember Jesus saying that if the seed does not die it cannot bring fruit. Plants are not living perpetual. “Every new chapter” is a new plant. They do not die just in the sense that humans do not die. We live by our offspring, so to speak. Trust me, in your ever-living biosphere when all life is plant based, plants run out. What you are trying to argue is that death, biological one, is a result of sin, which I do not believe. “And death spread over all mankind because all men sinned”, which shows that it is not about the biology. Animals never sin.
Regarding the “apparently no one else wants to bother”, it is not quite so (I can check the stats), but on the other hand, I cut off all my social media accounts, so you know that I am not afraid of solitude, which allows for introspection. Nothing is lost…
@Dad
Totally on board with leaving the (anti)social media. I am happier for it, myself.
The higher animals may not know what Evil is, as an abstract concept, but they know when an action is right or wrong. I invite you to search for recent studies on primates. They perceive the difference between an unjust and a just action within their own societies.
That “death is necessary” claim needed citations. Just because death occurs doesn’t mean it should. The same could be said of many other negatives.
Jesus was speaking in metaphor in order to teach a lesson. I’m sure He knew the seed doesn’t actually die, rather it is buried (another metaphor) in the dirt or grounded if you prefer. The seed IS the new plant and actually serves as the initial root, complete with an initial boost of nutrients for the fledgling tender shoot. Plants are amazing.
Just to be clear, plants pollinate and germinate without having to die. New plants arise that are sometimes exact duplicates (if no cross pollination) without the original dying.
Lastly, in a plant-based biosphere plants would not become extinct. They haven’t gone extinct yet, despite the Flood (I know, I know: massive worldwide extinctions over millions of years!), and despite the fact that the bee population has declined by nearly 60% worldwide, limiting plants’ ability to cross-pollinate and maintain genetic diversity.
That ratio of 1000:1 would be maintained for…millions of years.
Author
Au trecut aproape doua luni de cand am publicat in partea de jos a articolului acel comentariu al lui Florin Laiu, dar din lipsa de timp nu am oferit o replica pana acum. Totusi, o replica este necesara, macar pentru cei care vor vizita site-ul de azi inainte daca nu si pentru cei care deja cunosc acest articol.
Florin este deranjat, se pare, de faptul ca articolul meu se refera la doua chestiuni sensibile: a) neajunsurile teodiceei in incercarea de a absolvi pe Dumnezeu de orice responsabilitate cu privire la aparitia raului, si b) apocalipsa “amfibienilor” adventisti de ziua a saptea (unde ma refer, de fapt, la conducerea bisericii, nu la membrii individuali ai ei), datorata “unui fungus, acela al obscurantismului, prejudecǎților și luptei împotriva științei”. Incerc sa raspund punctual in ordinea argumentelor aduse de Florin.
In ce masura vorbim despre “fapte stiute” cand este vorba de inteligentele rebele supranaturale? In ce masura vorbim despre Dumnezeu ca “fapte stiute”? Autorii biblici scriu multe si marunte, dar a le considera “fapte stiute” este doar o extrapolare discutabila. Ce inseamna “manifestarea raului in natura”?
Un raspuns, sarcastic, este ca oamenii si laboratorul lor sunt de natura materiala, pe cand fiintele supraomenesti nu au laborator. Daca “laboratorul” lor este insasi natura, creatia lui Dumnezeu, intrebarea este: ce face Creatorul in timpul asta? Doarme? Este neputincios?
Ce inseamna “lumea aceasta”? Pamantul, nu-i asa? Dar “raul din natura” (expresia lui Florin) include fenomene cosmice, extraterestre, catastrofice, cum sunt exploziile solare, meteoriti care vin din afara “lumii acesteia” si produc daune sau moarte, ciocniri de sisteme solare sau chiar galaxii, radiatii daunatoare, entropia ca lege universala, etc. Este “ARCHON-ul” stapanul intregului Univers?
Intrebarea este, de fapt, daca putem sti ce anume a spus Isus sau n-a spus? Florin insusi admite ca textele Scripturii au fost mereu editate si modificate, atat Vechiul Testament, cat si Noul Testament. A scris Isus ceva?
Despre modificarile ocazionale ale textului abia ce am amintit. Dar ceea ce este mai grav este contradictia pe care Florin o accepta cu privire la cine anume este cel care a supus natura zadarniciei. Pe de o parte, Florin spune ca este posibil ca intr-adevar Dumnezeu sa fie acela, asa cum au inteles multi exegeti si traducatori ai Bibliei. In acelas timp insa, Florin spune ca este posibil ca aici este o aluzie la Satana, si este adusa ca argument povestirea cartii lui Iov, ca realitate istorica. Ori Florin, ca unul care cunoaste limba ebraica, stie ca in Iov “Ha Satan” nu este acelas personaj ca ARCHON-ul din Noul Testament. Mai mult, “Ha Satan” nu este un nume propriu ci reprezinta o functie. Si Florin mai stie si ca in alte locuri in Vechiul Testement “Ha Satan” se refera la “ingerul Domnului”, care este interpretat de unii biblicisti ca fiind Isus sau ingerul Gabriel. Textul din Romani spune ca “cel ce a supus-o” a facut asta cu speranta ca natura va fi rascumparata impreuna cu “descoperirea (finală) a fiilor lui Dumnezeu”, asadar de ce ar fi contribuit Satana la planul de rascumparare a creatiei? Florin trebuie sa se hotarasca mai intai cu privire la cine este “cel ce a supus-o”, si apoi sa afirme asta in mod clar. Daca nu poate s-o faca, din motivul ca textul este interpretabil, atunci trebuie sa accepte faptul ca interpretarea lui este doar una dintre interpretarile posibile.
Din nou avem de-a face cu irationalitati. Deci supunerea naturii a fost vointa lui Dumnezeu. Dar de ce ar fi supus Dumnezeu natura “față de un principiu străin de Dumnezeu”? Si cum se impaca aceasta supunere fata de un principiu strain de Dumnezeu cu speranta, legata de aceasta supunere, ca natura/creatia va fi rascumparata odata cu descoperirea (finala) a fiilor lui Dumnezeu? Cat de greu este pentru Florin sa accepte posibilitatea ca Iov sa fie doar literatura? Da, avem invataturi in aceasta carte a lui Iov, dar ideea unui Dumnezeu care face pariu cu Satana pe spinarea unui om neprihanit, ca realitate istorica, imi repugna cu desavarsire.
Sunt nevoit sa intreb din nou: cat de greu ii este lui Florin sa accepte posibilitatea ca Geneza este literatura, si nu reportaj de stiri cu privire la niste realitati fizice, istorice? Autorul Genezei a gasit de bine sa ofere o explicatie dupa mintea lui cu privire la niste realitati obiective obserabile de catre oricine la data cand s-a scris Geneza, si anume ca munca in agricultura sa facea cu truda, ca pamantul da si spini, nu doar recolte de grau, sau ca femeia naste de regula cu durere. Sa intelegem de la FLorin ca femeia a nascut vreodata altfel decat cu durere? Sau ca spinii si palamida sunt blesteme ale lui Dumnezeu? Aceasta este exegeza stiintifica a textului pe care ne-o propune teologul Florin? Cam prea slaba este aceasta exegeza! Dar chiar si asa sa fie, cum zice Florin, textul este foarte precis in ce priveste “blestemul” lui Dumnezeu. Daca femeia avea sa nasca in durere si barbatul avea sa trudeasca in munca pamantului, luptandu-se cu spinii si palamida, cum justifica Florin extrapolarea pe care o face “(interacțiunea cu mediul: în agricultură și probabil în multe altele)”? De unde acel “probabil in multe altele”? Aici Florin face exegeza, sau improvizeaza “dupa ureche”?
Nu “Scriptura ne invata”, ci autorul Plangerilor, care nici macar nu este cunoscut. Ce obligatie am, ca om rational, sa accept contrazicerile unui scriitor, fie el si biblic? El poate sa spuna ce vrea, dar eu judec cu mintea mea. Cum poate raul sa vina din gura Domnului si sa fie in acelas timp cauzat de demoni si oameni? Raspunsul alternativ despre care intreaba Florin nici macar nu este necesar, devreme ce intrebarea insasi este irationala (Cine produce raul in natura?). Nu este vorba despre a respinge versiunea Bibliei, ci de a respinge versiunea lui Florin cu privire la Biblie, in primul rand cu privire la creatie. Ceea ce Florin nu intelege, din pacate, este ca framantarile actuale in biserica noastra, reflectate in actiunile de limitare a libertatilor individuale ale credinciosului prin masuri represive din partea Conferintei Generale in numele “unitatii”, au de-a face cu trei-patru subiecte mari care produc dezbinare: creatiunea de sase zile, conditia si rolul femeii in biserica (conditie subjugata conceptului de pacat originar), sexualitatea si problemele legate de conditia LGBTQ, si autoritatea ierarhiei bisericesti, sau a piramidei, cum ar zice domnul Aurel Ionica. Iar cu privire la creatie, pana nu reanalizam si redefinim doctrina noastra in lumina realitatilor din lumea biosferei (nu este vorba aici de “respingerea unor concluzii ale comunitatii stiintifice”) nu avem nici o sansa de dialog coerent cu lumea din afara bisericii deoarece nu suntem in stare sa oferim o alternativa viabila. Eu incerc sa ofer aceasta alternativa viabila in cele zece teze ale creatiunii din Geneza.
Ar fi fost de asteptat ca Florin, ca teolog, sa cunoasca conceptia lui CS Lewis despre creatie. In orice caz, atat Lewis, cat si al nost’ Jack Hoehn fabuleaza, asa cum am spus.
A fabula sau a folosi in mod creativ imaginatia este cam acelas lucru. Iar Florin fabuleaza si el cand citeste in Iov si Geneza reportaje de actualitate factual-istorica. El citeste Biblia dupa propria sa placere, fie in mod literalist atunci cand trebuie sa apere dogmele bisericii, asa cum face cu Geneza sau Iov, fie in mod simbolic atunci cand a lua textul in sensul sau literal este mai greu de acceptat, asa cum face cu textele lui Pavel din Romani 8:19-22.
Pai, nu despre defectele corelegionarilor a fost vorba, ci despre “apocalipsa amfibienilor”, adica de faptul ca tendinta actuala este catre o pierdere a relevantei bisericii la nivel public datorita acelui “fungus” pe care l-am amintit, care ataca biserica din varful ierarhiei si pana la masa de credinciosi ignoranti. Daca Florin, impreuna cu liderii bisericii, considera ca Biblia este manual de stiinte naturale, eu nu pot decat sa-i compatimesc.
Eu il asigur pe fratele meu in lege ca am citit contextul din Efeseni, dar ma intreb daca el a inteles ca “transformare spiritual-morala” bazata pe “adevar” are de-a face in primul rand cu folosirea ratiunii. Isus nu a corectat multe lucruri in legatura cu intelegerea creatiei pentru ca in primul rand nu ar fi fost inteles. Nivelul cunoasterii in stiintele naturii nu permitea acele corectari. Dar a trage din asta concluzia ca, nici in timpul lor si nici in timpul nostru, nu este necesara o re-evaluare a doctrinei creatiei nu poate fi decat un exemplu tragic de obscurantism. Asa cum am spus.