Când 2+2=5 (partea a II-a)

(Dogma 2 – cont.)
Conform sintezei evolutionarea moderne, mutatiile sunt spontane, aleatorii, si indiferente cu privire la necesitatile organismului, ceea ce nu este altceva decat o dogma. Daca se dovedeste ca exista mutatii non-aleatorii care rezulta ca urmare a adaptarii organismului la factorii de mediu sau care rezulta din anumite necesitati ale organismelor, asta ar contrazice in mod definitiv argumentele teoriei evolutiei. In ce masura au mutatiile spontane aleatorii sansa de a se fixa, transmite urmasilor, si raspandi asupra unei intregi populatii? Selectia naturala, se spune, actioneaza la nivelul populatiilor, nu al individului, asadar este important sa examinam probabilitatea ca acest mecanism sa fie efectiv. Folosind modelul matematic elaborat de Fisher, Dr. Lee Spetner, un fizician care a obtinut doctoratul in fizica la MIT in Massachussetts, USA, ne ofera urmatorul calcul.

Sa numim VS (valoare selectiva) acea calitate a unui individ de a avea urmasi peste valoarea medie a unei populatii. Un individ care are VS = 0.1% (sau 0.001) inseamna ca are 0.1% sanse mai multe de a supravietui (a avea urmasi) decat media populatiei, adica are o valoare pozitiva pentru VS. O valoare negativa a VS inseamna ca acel individ are o sansa mai mica de a supravietui comparat cu media populatiei. O mutatie pozitiva are o valoare pozitiva a VS, pe cand o mutatie negativa (daunatoare) are o valoare negativa a VS. Sir Ronal Fisher a demonstrat ca si in cazul unui mutant a carui indice VS este pozitiv, sansele de a supravietui sunt minime.

Urmand formula lui Fisher, Spetner face un calcul al probabibilitatii unei gene de a supravietui. El arata ca intr-o populatie numeroasa, un genom cu un VS de 0.1% va avea 1/500 sanse de a supravietui. Daca ar fi 500 de mutatii cu un VS de 0.1% sansa ca macar una sa supravietuiasca nu ar fi 100%, ci doar 5/8, sau mai exact 1-1/e. Daca ar fi 1000 de astfel de mutatii, sansa ca una sa supravietuiasca ar fi de 6/7. Numai atunci cand ar fi vreo 2500 de mutatii cu VS de 0.1%, sansa ca una sa supravietuiasca ar fi peste 99%. Asadar o mutatie pozitiva nu are sansa de a se raspandi asupra unei intregi populatii decat daca exista un numar foarte mare de mutatii. Calculele lui Fisher au contrazis intuitia lui Darwin ca selectia naturala ar putea prezerva orice variatie, cat de mica, si ca o va multiplica si raspandi asupra unei intregi populatii. Darwin spunea:

 “It may be said that natural selection is daily and hourly scrutinising, throughout the world, every variation, even the slightest; rejecting that which is bad, preserving and adding up all that is good; silently and insensibly working, whenever and wherever opportunity offers, at the improvement of each organic being in relation to its organic and inorganic conditions of life.” [Darwin 1872, pp. 82-84]

In ciuda faptului ca analiza pe care Fisher a facut-o in ce priveste selectia naturala a demonstrat ca  Darwin s-a inselat, sinteza moderna a perpetuat supozitia lui Darwin in teoria proaspat renovata, si a fost publicizata in orice scriere sau manual pentru studenti. In manualul alcatuit de Dobzhansky, gasim:

 “If the carriers of one genotype produce on the average 1000 offspring when the carriers of another genotype produce 999, the difference in the adapttive values will in time bring about a change in the genetic composition of the population.” [Dobzhanky 1951, p. 79]

Aceasta supozitie are valoare doar daca exista un numar semnificativ de mare de organisme care sa aiba acel minim avantaj reproductiv. Altfel, daca este doar un singur mutant, exista sanse de 500/1 ca acea mutatie sa dispara inainte de a cuceri intreaga populatie. O populatie mai putin numeroasa ofera o sansa mai mare unei astfel de raspandiri a unei trasaturi. Dar cu cat o populatie este mai putin numeroasa, cu atat mai mari sansele ca intreaga populatie sa fie distrusa de un dezastru natural, ca un tsunami sau o seceta, pe langa faptul ca sunt mult mai putine sanse ca o mutatie pozitiva sa apara intr-o astfel de populatie saraca. Asadar, per total, sansele ca o mutatie sa apara si sa se raspandeasca intr-o populatie sunt mai mari daca este o populatie numeroasa si, daca exista multi indivizi care manifesta aceeasi mutatie simultan, atunci sunt sanse mari ca mutatia sa se raspandeasca asupra intregii populatii.  In opinia lui Fisher, care a efectuat calculele sale (pur teoretice) la o scara infinita a populatiei, mutatiile adaptive nu reprezinta motorul evolutiei. Teoretic, rata de inmultire ar avea o valoare exponentiala daca toti indivizii ar avea urmasi si nu ar fi limite naturale cum sunt locatia, hrana disponibila, predatori, boli, cataclisme naturale, etc., limite care duc la o stabilizarea a populatiei, la un echilibru. O populatie este considerata “stabila” atunci cand numarul ei nici nu creste exponential, nici nu scade. O populatie in echilibru va avea in medie un urmas la fiecare individ. Daca un individ are 5 urmasi, sansa este ca doar unul din cinci sa supravietuiasca, adica are o sansa de 20% sau 0.2000. In comparatie cu acesta, un mutant (un urmas care a suferit o mutatie) care are o VS de 0.1% va avea o sansa doar cu putin mai mare, de 0.2002 sau 20.02%. Asta nu inseamna ca in mod sigur va supravietui si se va inmulti, ci doar arata ca exista o asemnea sansa.

Motoo Kimura a aratat si el ca marea majoritate a mutatiilor sunt fie negative, adica pun in pericol viata individului, fie neutre, care nu au un efect asupra individului, mutatii care in opinia sa formeaza un rezervor potential de material disponibil pentru driftul genetic si aparitia inovatiilor. Pe baza acestei observatii Kimura a elaborat “teoria neutra a evolutiei” (care este in mod clar deosebita de modelul Neo-Darwinian), teorie inca neconfirmata empiric si care ramane controversiala la aceasta ora. Cert este ca modelul propus de Neo-Darwinism cu privire la CUM functioneaza evolutia nu are sprijin empiric, ci este promovat in mod dogmatic ca “fapt” care trebuie acceptat. Prin credinta.

(va urma)

2 comments

  1. Sonata lunii, uitati un articol aparut pe Contributors care, in partea a doua, da de pamant cu teoria evolutiei darwiniste. Vi-l recomand cu caldura

    http://www.contributors.ro/cultura/despre-filosofia-analizelor-%C8%99tiin%C8%9Bifice-cu-un-exemplu-de-caz-ce-fel-de-teorie-este-darwinismul/

    • Sonata on 05/04/2016 at 8:11 pm

    Mersi Andrei, l-am citit si voi avea un comentariu.

Leave a Reply

%d bloggers like this: